Inflația este un termen pe care îl auzim des la știri, mai ales în perioadele în care prețurile cresc simțitor, iar puterea de cumpărare scade. Însă, dincolo de impactul asupra prețurilor din magazine, inflația are un efect direct și asupra celor care au credite sau intenționează să acceseze un împrumut. În acest articol, vom explica când apare inflația, de ce este important să o înțelegi și cum poate influența ratele tale lunare, dobânzile și planurile financiare personale.
Când apare inflația și cum funcționează în economie
Inflația reprezintă creșterea generalizată și susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor dintr-o economie, într-o anumită perioadă de timp. Practic, banii tăi cumpără mai puțin decât înainte. Dacă acum câțiva ani o pâine costa 2 lei, iar astăzi costă 4 lei, puterea de cumpărare a scăzut, ceea ce înseamnă că s-a instalat inflația.
Inflația este măsurată printr-un indicator numit Indicele Prețurilor de Consum (IPC), calculat de Institutul Național de Statistică (INS). Acest indice arată cum evoluează prețurile la un coș standard de produse și servicii — alimente, energie, chirii, transport, haine etc.
Într-o economie sănătoasă, o inflație moderată (în jur de 2%) este normală și chiar benefică, pentru că stimulează consumul și investițiile. Problemele apar atunci când inflația crește prea mult sau devine imprevizibilă.
Rata inflației- indicele de inflație
Inflația se calculează folosind Indicele Prețurilor de Consum (IPC), care măsoară modul în care se modifică prețurile unui „coș de consum” reprezentativ pentru populație.
1. Se stabilește coșul de consum
INS definește un coș format din sute de produse și servicii pe care românii le cumpără frecvent, de exemplu:
- alimente (pâine, carne, lapte, fructe, legume)
- utilități (energie, gaze, apă)
- transport
- chirii
- îmbrăcăminte
- sănătate
- telecomunicații
- produse nealimentare și servicii
Fiecare categorie are o pondere diferită în calcul, în funcție de cât cheltuie românii pe ea. De exemplu, alimentele au o pondere mai mare decât electronicele.
2. Se colectează prețurile lunare
Inspectorii INS monitorizează lunar prețurile din mii de magazine, piețe, benzinării și furnizori de servicii din toată țara.
Se colectează prețul fiecărui produs din coș.
3. Se compară prețurile în timp
Pentru a calcula inflația, INS compară:
- prețurile din luna curentă
cu - prețurile din luna anterioară
sau - prețurile din aceeași lună a anului trecut
Astfel se obțin:
- Inflația lunară (față de luna trecută)
- Inflația anuală (față de aceeași lună din anul anterior)
- Inflația medie anuală
4. Se calculează indicele prețurilot d econsum IPC
Formula simplificată pentru IPC este:
Dacă IPC = 110, înseamnă că prețurile sunt cu 10% mai mari decât în perioada de referință.
5. Se calculează rata inflației
Inflația este creșterea procentuală a IPC:
De exemplu:
Dacă IPC anul trecut era 100 iar luna aceasta este 108, inflația este de 8%.
Explicație rapidă
Inflația = cât de mult cresc prețurile din coșul de consum, calculată prin compararea costului acestui coș în diferite perioade.
Indicele de inflație: tipuri de inflație
Pentru a înțelege când apare inflația, trebuie să analizăm factorii care o determină. În general, economiștii disting trei cauze principale:
1. Inflația determinată de cerere
Apare atunci când cererea pentru bunuri și servicii depășește oferta disponibilă. De exemplu, în perioadele de creștere economică, populația are venituri mai mari, consumul crește, iar firmele nu pot produce suficient de repede pentru a satisface cererea. Drept urmare, prețurile urcă.
2. Inflația determinată de costuri
Se manifestă atunci când costurile de producție cresc — de exemplu, din cauza scumpirii energiei, a materiilor prime sau a salariilor. Companiile, pentru a-și menține profitul, majorează prețurile produselor și serviciilor, ceea ce duce la o inflație generală.
3. Inflația generată de factori monetari
Aceasta apare atunci când există prea mulți bani în circulație. Banca Centrală (BNR, în cazul României) joacă un rol cheie aici. Dacă politica monetară este prea relaxată (dobânzi scăzute, creditare ușoară), masa monetară crește și, în timp, inflația se accentuează.
Pe scurt, inflația apare atunci când echilibrul dintre cerere, ofertă și bani este perturbat.
Ce se întâmplă când inflația crește
Dacă ai un credit — fie că este ipotecar, de nevoi personale sau un credit online — inflația îți poate afecta direct bugetul. Iată principalele moduri în care se întâmplă asta:
1. Dobânzile cresc
Când inflația crește, Banca Națională a României (BNR) majorează dobânda de politică monetară, pentru a descuraja împrumuturile și a tempera creșterea prețurilor. Această dobândă influențează toate celelalte dobânzi din piață — inclusiv pe cele ale creditelor.
Dacă ai un credit cu dobândă variabilă (de exemplu, legat de IRCC), o creștere a dobânzii de referință se va reflecta în rate mai mari.
2. Rata lunară devine mai dificil de plătit
Chiar dacă venitul tău nominal rămâne același, puterea lui de cumpărare scade. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din bugetul lunar merge către plata creditului, iar restul cheltuielilor (alimente, utilități, combustibil) devin mai greu de acoperit.
3. Valoarea reală a datoriei scade
Un aspect mai puțin discutat este că, în perioadele de inflație mare, valoarea reală a datoriei scade. Practic, plătești aceleași sume, dar ele valorează mai puțin. Totuși, acest avantaj se resimte doar dacă veniturile tale cresc într-un ritm mai rapid decât inflația — ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.
Cum te poți proteja de efectele inflației asupra creditelor
Chiar dacă inflația nu poate fi controlată la nivel individual, există câteva strategii prin care poți limita efectele sale asupra bugetului personal:
1. Alege credite cu dobândă fixă
Dacă te temi de fluctuațiile de dobândă, un credit cu dobândă fixă te poate proteja pentru o perioadă determinată (de exemplu, 5 ani). Astfel, rata ta lunară rămâne constantă, indiferent de evoluția inflației sau a indicelui IRCC.
2. Refinanțează-ți creditul
Dacă ai luat un credit într-o perioadă cu dobânzi mari, poți analiza posibilitatea refinanțării atunci când condițiile din piață devin mai avantajoase. IFN-urile și băncile online oferă adesea opțiuni rapide de refinanțare, cu verificări minime.
3. Consolidează datoriile
În loc să ai mai multe credite mici, poți opta pentru un credit de consolidare. Astfel, gestionezi o singură rată lunară, de regulă mai mică, și ai o mai bună vizibilitate asupra bugetului.
4. Investește o parte din economii
Dacă inflația este ridicată, păstrarea banilor în numerar sau în conturi fără dobândă duce la pierderi în timp. Poți analiza investiții cu randament peste inflație — cum ar fi depozite cu dobânzi promoționale, titluri de stat, sau fonduri mutuale cu risc scăzut.
5. Compară mereu ofertele înainte de a lua un credit
Pe platforme precum e-credite.eu poți analiza rapid ofertele mai multor IFN-uri și alege varianta cea mai avantajoasă pentru nevoile tale actuale. Compararea DAE, a duratei și a sumei maxime împrumutate te ajută să iei o decizie informată.
Inflația și comportamentul de consum
În perioadele cu inflație ridicată, oamenii tind să își schimbe modul de a cheltui. Mulți reduc consumul, amână achizițiile mari sau preferă să se orienteze către produse mai ieftine.
De asemenea, unii aleg să acceseze credite rapide online pentru a acoperi nevoi urgente, precum plata facturilor sau reparații neprevăzute. Totuși, este important ca aceste împrumuturi să fie folosite responsabil, doar atunci când sunt absolut necesare, și să se analizeze cu atenție costurile implicate (dobândă, DAE, comisioane).
Ce se întâmplă cu inflația în 2025 și care sunt tendințele
Conform ultimelor date publice, inflația din România a început să se tempereze față de vârfurile din 2022–2023, dar rămâne peste ținta BNR.
Evoluția viitoare depinde de factori globali (energie, războaie comerciale, deciziile băncilor centrale) și de contextul intern (salarii, curs valutar, taxe).
Pentru cei cu credite, este recomandat să rămână atenți la indicele IRCC și la comunicatele BNR, pentru a anticipa eventuale modificări de dobândă. În general, când inflația scade, și ratele la credite tind să se stabilizeze.
Concluzie: de ce e important să știi când apare inflația
Înțelegerea momentului când apare inflația și a cauzelor sale te ajută să iei decizii financiare mai inteligente. Inflația nu este doar o cifră anunțată la televizor, ci un fenomen care îți influențează zilnic veniturile, cheltuielile și creditele.
Fie că ai deja un împrumut sau te gândești să accesezi unul online, este esențial să analizezi contextul economic, să compari ofertele și să alegi varianta cea mai sigură pentru tine.
Întrebări utile pentru cei care doresc să acceseze un împrumut online
1. Cum pot verifica rapid ofertele de credit online?
Pe e-credite.eu poți compara ofertele mai multor IFN-uri, vezi imediat sumele disponibile, dobânzile și durata creditului.
2. Pot accesa un credit dacă am deja alte datorii?
Da, unele IFN-uri oferă credite de consolidare, prin care poți uni toate datoriile într-o singură rată lunară, mai ușor de gestionat.
3. Ce se întâmplă dacă inflația crește după ce am luat un credit?
Dacă ai o dobândă variabilă, rata lunară poate crește. Dacă dobânda este fixă, ratele rămân neschimbate, dar puterea de cumpărare se poate diminua.
4. Ce tip de credit e mai potrivit în perioade cu inflație ridicată?
În general, un credit cu dobândă fixă sau unul pe termen scurt este mai avantajos, pentru că limitează riscurile legate de creșterea dobânzilor.
Poate te interesează și:
- Ce este DAE și cum îți arată costul real al unui credit
- Ce înseamnă IRCC și cum influențează ratele tale lunare
- Cum alegi cel mai avantajos credit rapid online fără acte
Bibliografie și surse de informare
Banca Națională a României. (n.d.). Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). Retrieved from https://www.bnr.ro/Indicele-de-referinta-pentru-creditele-consumatorilor-(IRCC)-20173.aspx
Ministerul Finanțelor Publice. (n.d.). Informații privind reglementările financiare și cadrul legislativ pentru credite. Retrieved from https://mfinante.gov.ro/
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. (n.d.). Ghiduri pentru consumatori și reglementări privind creditele. Retrieved from https://anpc.ro/
Consiliul Concurenței. (n.d.). Analize privind piața bancară și creditele acordate populației. Retrieved from https://www.consiliulconcurentei.ro/
e-Credite.eu. (n.d.). Articole și ghiduri despre credite rapide online și educație financiară. Retrieved from https://e-credite.eu/
Ziarul Financiar. (n.d.). Evoluția IRCC și impactul asupra pieței creditelor. Retrieved from https://www.zf.ro/
Economica.net. (n.d.). Analize și știri economice privind indicele IRCC și dobânzile bancare. Retrieved from https://www.economica.net/
HotNews.ro. (n.d.). Articole despre evoluția IRCC și ROBOR în România. Retrieved from https://economie.hotnews.ro/
Lista IFN care acordă credite online
| IFN | Suma | Perioada | Ofertă |
| CreditDa | 100 – 15.000 | 2 – 36 luni | Vezi detalii |
| CreditYes | 100 – 15.000 | 61 – 365 zile | Vezi detalii |
| Hora Credit | 100 – 5.000 | 1 – 30 zile | Vezi detalii |
| AXI Card | 100 – 4.000 | 0- 5 ani | Vezi detalii |
| Cash Space | 100 – 10.000 | 60 – 180 zile | Vezi detalii |
| George by BCR | – | – | Vezi detalii |
| Casheddy | 100 – 10.000 | 61 – 90 zile | Vezi detalii |
| Crezu | 100 – 10.000 | 91 – 365 zile | Vezi detalii |
| Lunare | 100 – 10.000 | 61 – 90 zile | Vezi detalii |
| BSG Credit | 1.000 – 20.000 200 – 10.000 | 5 – 180 zile 6 – 60 luni | Vezi detalii |
| Cash2Go | 100 – 10.000 | 61 – 120 zile | Vezi detalii |
| CashBro | 100 – 20.000 | 1 – 24 luni | Vezi detalii |
| Credity | 250 – 12.000 | 3 – 60 luni | Vezi detalii |
| Creditron | 100 – 20.000 | 1 – 24 luni | Vezi detalii |
| Credit Prime | 400 – 15.000 | 1 – 24 luni | Vezi detalii |
| Mai Mai Credit | 100 – 10.000 | 1 – 90 zile | Vezi detalii |
| Viva Credit | 100 – 15.000 5.000 – 20.000 | 0- 5 ani | Vezi detalii |
